Cand am venit prima zi in gradinita nu credeam ca fetitele mele (gemene, pe atunci in varsta de 1 an si 8 luni) vor accepta sa ramana, sa manance sau sa fie culcate de o alta persoana. Aveam deja experienta plansului si a saritului in brate ori de cate ori cineva din afara familiei se ducea spre ele. Ajunsi la gradinita am avut prima surpriza, fetele au intins manutele si au plecat de mana cu doamna educatoare fara a schita nici un protest, de parca ar fi fost cel mai firesc lucru cu putinta. Ne- am gandit: e o intamplare!, sunt uimite si nu au realizat! Am plecat acasa si am continuat sa asteptam telefonul, gandindu- ne ca sigur vom fi chemati dupa 1- 3 ore sa le luam acasa. Am tot asteptat si surpriza: primim poze prin telefon cu fetele jucandu- se, fetele la masa, si culmea, fetele adormite in patuturile lor! Parea incredibil! In continuare, acomodarea a fost destul de usoara si fetitele merg cu placere la gradinita. Cred ca acest lucru se datoreaza in primul rand educatoarelor si personalului care ofera un mediu cald si primitor. Multumim ” Iepurasilor”!